Comparăm cele mai populare două forme de guvernare: monarhie constituțională vs republică. Prezentăm istoria lor și analizăm avantajele și dezavantajele de a avea o monarhie în secolul al XXI-lea. Votați în sondajul nostru și spuneți-ne mai multe despre sistemul dumneavoastră preferat.
Democrațiile moderne pot fi împărțite, în linii mari, între monarhii constituționale (sau parlamentare) și republici. Fiecare sistem are caracteristici ușor diferite. Cea mai clară este modul în care este ales șeful statului. Monarhii moștenesc funcția (deși, de obicei, aceasta este validată de Parlament), în timp ce în Republici, președinții sunt aleși direct sau indirect de către popor. Alegerea modelului de stat are implicații în ceea ce privește stabilitatea, guvernabilitatea, responsabilitatea și reprezentativitatea. Sunteți monarhist sau republican?
Monarhie vs. Republică: un scurt istoric
Pentru a înțelege apariția acestor două forme alternative de democrație este important să privim înapoi în istorie. Un punct de cotitură important în modul în care sunt guvernate țările este asociat în special cu Tratatul de la Westfalia din 1648, care a pus capăt Războiului de Treizeci de Ani, a marcat sfârșitul suveranității teritoriale stabilite și a accelerat declinul feudalismului. Pacea de la Westfalia a slăbit puterea Bisericii Catolice în Europa și a consolidat rolul monarhilor care, prin urmare, au controlat exercitarea religiei în interiorul granițelor lor. Astfel s-a deschis perioada guvernării absolutiste și a monarhilor absoluți.
Cu toate acestea, epoca autorității monarhice absolute și a domniei regilor nu a durat mult timp după stabilirea suveranității teritoriale. La fel cum războiul a desființat bazele imperiului religios, mobilizarea socială a eliminat în cele din urmă noțiunea de regim absolutist în favoarea suveranității populare. Marea Britanie a devenit un caz paradigmatic de dispariție a conducătorilor absoluți și de împuternicire a parlamentelor. Marea Britanie a funcționat pe baza unei coexistențe dificile între monarhie și parlament, doi piloni ai autorității britanice, și în cele din urmă s-a stabilit într-o monarhie constituțională. Aceasta a însemnat că monarhul nu mai avea putere absolută, trebuia să guverneze prin intermediul parlamentului și a devenit mai mult o figură decât un conducător, deși și-a păstrat în continuare anumite puteri.
În Franța, sistemul monarhic a făcut loc democrației depline sub forma Revoluției Franceze din 1789 și a abolit cu totul instituția monarhiei. În ceea ce a fost o revoltă în masă, Ludovic al XVI-lea a fost detronat și o republică bazată pe principiile libertății, egalității și fraternității a fost declarată în Declarația Drepturilor Omului, dând naștere republicanismului modern. Revoluția americană sau Războiul de independență din 1776-1783 a dus la desprinderea de sub dominația britanică pentru a stabili o republică federală după liniile liberale clasice.
De atunci, majoritatea țărilor occidentale s-au democratizat treptat cu succes, adoptând fie forma unei monarhii constituționale (de exemplu, Belgia, Norvegia, Suedia, Țările de Jos, Spania), fie a unei republici (de exemplu, SUA, Germania, Italia, Portugalia, Polonia). Cu toate acestea, dezbaterea monarhie vs republică rămâne foarte vie și astăzi.
Pro și contra unei monarhii vs o republică
Avantajele unei monarhii constituționale:
- Stabilitate. Șeful statului este numit pentru o perdioadă foarte lungă de timp, de obicei până când abdică sau moare. Acest lucru conferă țării mai multă stabilitate în comparație cu republicile în care șeful statului se schimbă la câțiva ani.
- Educație. Într-o monarhie, viitorul șef de stat este cunoscut de la naștere, prin urmare este crescut și educat în consecință. Monarhii sunt de obicei bine pregătiți pentru rolul lor și se bucură de o educație multidisciplinară privilegiată.
- Neutralitate. Șeful statului nu este un politician, prin urmare nu este legat de niciun partid anume. El/ea poate asigura neutralitatea și echilibrul în timp ce se află la putere.
- Fără costuri electorale. În multe țări, campania pentru alegerea șefului de stat poate fi foarte costisitoare. În monarhie, succesiunea are costuri mici.
- Mai puțină corupție? Susținătorii monarhiei constituționale susțin că faptul că știi că vei servi pe viață reduce riscul de corupție, în timp ce un politician ales poate simți nevoia de a profita de poziția sa știind că nu va dura. Președinții ar putea avea obiective și stimulente pe termen mai scurt, în timp ce monarhului i-ar putea păsa mai mult pe termen lung. La urma urmei, își doresc ca copiii lor să moștenească tronul și nu vor ca aceștia să fie nevoiți să se confrunte cu un viitor complicat.
Dezvantajele unei monarhii constituționale:
- Lipsa democrației. Șeful statului nu este ales și își moștenește funcția. Cetățeanul are puțin de spus cu privire la cine va domni, deși în majoritatea monarhiilor constituționale monarhii au nevoie de aprobarea Parlamentului și, prin urmare, indirect, a poporului pe care această instituție îl reprezintă.
- Nu toți monarhii sunt competenți. Este posibil ca șeful statului să fi fost pregătit să domnească, dar acest lucru nu garantează că persoana respectivă este potrivită și competentă pentru această funcție. ISTORIA este plină de monarhi incompetenți, arțăgoși, tiranici sau neglijenți.
- Monarhii sunt oameni; prin urmare, au convingeri personale și preferințe politice, adesea sunt destul de conservatori. Opiniile și credințele lor pot fi în contradicție cu cele ale majorității din țara lor.
- Familiile regale au adesea un stil de viață foarte scump. În plus față de rege sau regină, alți membri ai regalității primesc, de asemenea, salarii și avantaje publice. În plus, simpla organizare a călătoriilor și a securității lor este foarte costisitoare. Deși ar trebui să ținem cont de faptul că președinții și prim-miniștrii din republici sunt, de asemenea, costisitori, uneori mai mult decât monarhii.
- Mai multă corupție? Uneori justiția este permisivă cu abuzurile familiilor regale. Ele sunt cumva protejate pentru că nu este în interesul țării să le vadă figura delegitimată. Totuși, acest lucru creează, de asemenea, un stimulent pentru ca membrii familiilor regale să abuzeze uneori de statutul lor.
Sunteți monarhist sau republican? Alăturați-vă dezbaterii noastre